23 ian. 2019

(Hai-Hui) Plimbare prin zapada la Moeciu


Inca de dinainte de sarbatori zbarnai ca vreau sa facem un traseu la munte. Dupa Craciun am trimis pruncii la bunici in vacanta, deci suntem liberi sa facem ce vrem, mai ales ca aveam amandoi si concediu. Prima zi de concediu... m-am trezit cu gatul praf si abia puteam respira. Asa ca mi-am petrecut zilele libere zacand, in loc sa "zburd" prin munti.


In sfarsit in primul weekend din 2009 ne-am mobilizat. Am mai gasit cazare doar la Moeciu de Jos, din fericire pe o straduta laterala nu chiar la sosea. Eu voiam mai sus spre Moeciu de Sus, Simon, Magura sau Pestera, dar na, asta e..  Am reusit sa mai convingem un cuplu sa vina cu noi.

   
Sambata am plecat pe la 7 din Bucuresti, ca sa scapam de aglomeratia de pe DN1. Inainte de 10 eram deja la bariera in Moeciu de Sus pe Valea Bangaleasa. Brrr. Foarte frig mai ales ca era umbra pe vale. Ne-am echipat rapid si am pornit spre Poiana Gutanu.

Traseul e lejer (proabil daca eram cu copiii am fi incercat sa urcam si cu ei, desi am niste dubii ca urcau atata). Se merge putin pe drumul forestier, apoi peste rau pe un podet si vreo ora prin padure pana la Poiana Gutanu (vara merita urcat in Saua Batrana, continuat pe platou pana la Saua Strunga si intoarcere pe sub Coltii Tapului inapoi la Poiana Gutanu).
Partea faina: padurea plina de zapada, brazii incarcati si soare strecurat printre copaci. Am mers lejer, cu pauze multe.


   


   


In poiana Gutanu, la casa de vanatoare (o darapanatura, care are potential de super cabana...)  s-a deschis privelistea spre munti: de la Saua Batrana, Coltii Tapului pana spre Saua Strunga, in cealalta parte Iezerul si in fata lui se vedea putin din creasta Craiului, iesind de dupa dealurile din Moeciu.
Am stat aproape o ora in poiana la soare, poze, relaxare.

   
   
   

Am coborat destul de repede. Eu am propus sa urcam pe vreun deal din Moeciu de Sus de unde sa avem priveliste mai buna spre Crai. Dar fiind aproape ora 13 s-a votat plecarea la masa inainte de alte activitati. Noi nu prea stiam unde sa mancam, dar cum ceilalti stiau de Bulzu'Branului, am zis ca incercam acolo. E doar o bodega, cu cateva feluri de mancare, dar destul de buna, atmosfera ok. In zona aia, atat de aproape de castel, chiar nu credeam ca se gaseste altceva in afara de restaurante fitoase si foarte aglomerate, la care stai o gramada pana sa vina mancarea . Am fost chiar incantati de Bulzu'Branului (Ciorba de fasole ok, desi mi-au adus-o in paine, nu in castron cum as fi vrut. Iar meniul de iarna a fost chiar bun: carne putin afumata, pastrata in untura cu cartofi copti-prajiti si salata de muraturi. Si vinul fiert a fost ok).


Baietii s-au hotarat ca vor sa faca pentru masa de seara un gratar, asa ca daca tot eram in Bran am mers si la cunparaturi si a ramas ca urcam pe deal dupa ce terminam. Dar nimeni nu prea mai avea chef de urcat pe dealuri si erau nehotarati.
Mi-am amintit de dealul Balabanului - unde e si schitul Bran. Acces cu masina. Asa ca la asta au fost de-acord. Am parcat la marginea padurii si am plecat pe drumul ingust pe jos. Jumate de ora de plimbare cu priveliste spre Bucegi si Crai. Din pacate Craiul era deja acoperit de pacla, dar pe Bucegi batea lumina de la apus foarte fain. O plimbare, poze, un ochi aruncat in bisericuta (nu e nimic spectaculos la ea), poze iar si fuga la masina ca dupa ce a apus soarele am inghetat instant. 


   



La pensiune am facut vin fiert sa ne incalzim si mai tarziu baietii au iesit sa inghete langa gratar. Tura asta am experimentat cu cartofi dulci copti in coaja pe jar (pe langa cartofii albi si ceapa, pe care oricum le facem de obicei.)

Problema a fost ca nu am avut apa aproape deloc la pensiune (bine ca macar la toalete se mai strangea apa in bazine). Cica aveau probleme pentru ca de sarbatori s-au cam golit bazinele si cum era prea frig, debitul izvoarelor era foarte mic. Foarte aiurea. Si ok, nu a fost nici o tragedie ca nu am avut apa la dus, dar eu nu ii inteleg pe proprietari: s-au tot scuzat ca s-a intamplat asa, dar puteau sa mearga pana la un magazin sa ia 5 bidoane de apa de 5l sa avem macar cu ce sa ne spalam pe maini si fructele si legumele.



Pentru a doua zi era in plan sa fugim dupa micul dejun spre Muntele Rosu, in ideea ca ocolim DN1. Dar dimineata era foarte frig, noros si ningea, iar la Muntele Rosu era prognoza de vant puternic, asa ca am hotarat sa ne indreptam spre casa. DN1 era deja rosu pe anumite portiuni de pe harta deci am mers pe Culoarul Rucar-Bran pana la un moment dat si apoi ne-a scos spre Targoviste. Asa am ajuns destul de repede la Bucuresti, fara sa stam blocati in trafic.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu