Am aflat ca is foarte faine Cheile Lapusului, dar nu stiam de unde sa le abordam. Din pacate nu prea am gasit articole si idei de excursii. Sunt vestite pentru rafting, dar trasee turistice - eventual si marcate nu prea se gasesc. Ma asteptam sa fie vreo poteca pe malul raului.
Pana la urma am gasit la Natura 2000 - http://cheilelapusului-natura2000.ro/arii-protejate/turism niste trasee. Am ales unul din satul Preluca Veche, pentru ca avea timp scurt (2h dus intors) si m-am gandit ca va fi ok cu pruncii mai ales ca avea cateva obiective ce pareau faine: privelistea de pe Piatra Cerbului, Cascada Pisatoarea, Pestera Casa de piatra, Pietrele scrise.
Dincolo de Baia Mare, cand am inceput sa ne apropiem de munti, am ramas suprinsa de peisaj, nu ma asteptam sa fie asa fain. Am urcat pe drumuri inguste asfaltate, altele neasfaltate pana sus in Preluca Veche - cu case rasfirate pe toate culmile printre fanete.
Am ratat sageata care marcheaza inceputul traseului si pana la urma am intrebat la o casa cum ajungem la Cascada Pisatoarea si ne-am intors la sageata. La 11:00 am pornit pe traseu.
Traseul e marcat cu sageti verzi pe pietre, nu e foarte vizibil, dar e pe e un drum de caruta/tractor pana la un foisor (de observatie/vanatoare). Am prins vreme mai mohorata, dar a fost ok ca altfel ar fi fost groaznic de cald - pana la foisor nu prea sunt copaci, doar tufe de ienupar (?) .
Dupa foisor se trece putin prin padure si se ajunge la Piatra Cerbului. Foarte faina zona, cu priveliste de deasupra spre raul Lapus. De acolo am pornit mai departe spre Cascada Pisatoarea - dupa ce am trecut prin parau, ne-am oprit sub un copac la umbra pt sanwichuri si dulciuri.
|
||
|
 |
|
Apoi incepe coborarea spre cascada prin padure, unde poteca e foarte abrupta. In plus in noaptea dinainte a plouat si era plina de noroi. Dupa aproape jumatate de ora de patinat la vale ne-am hotarat sa ne intoarcem - era un chin sa coboram cu copiii, devenise mult prea abrupt, prea alunecos si am preferat sa nu mai riscam, desi mai aveam putin pana la cascada. Copiii au comentat ca nu mai ajungem la cascada, dar au inteles ca e prea periculos. Ei au fost foarte incantati de traseul abrupt si au luat-o ca pe o distractie, teren denivelat, au imbratisat copacii ca sa nu alunece si in unele locuri au urcat in patru labe. Pentru noi a fost mai greu, ca a trebuit sa fim atenti si la ei si sa ii ajutam sa treaca peste zonele alunecoase pana la urmatorul copac de care sa se tina.
La "copacul pentru picnic" am facut iar o pauza. Aici s-a lasat cu scandal, plans din cauza unui bat (pe care il voiau amandoi, desi R il gasise inca la inceputul traseului, dar acum il voia S si cum amandoi sunt incapatanati nici unul nu voia sa cedeze.) Pana la urma l-a luat S, dar dupa vreo 10 min a renuntat la el, ca era oricum prea greu si nici R nu l-a mai vrut.
Am renuntat sa mai mergem la Pestera Casa de Piatra si la Pietrele Scrise. Nu stiam cum e traseul (am zis ca poate dam iar peste vreo panta alunecoasa) si oricum eram toti cam obositi. La foisor am facut pauza din nou. Pe urma am urcat spre sat. Pruncilor le-a trecut supararea si-au facut steaguri din batice si betele de schi (am gasit prin garaj niste bete de schi scurte pentru copii si le luam cu noi in excursii in loc de bete de tura).
La 15:46 eram deja in masina in drum spre casa.
Observatii: traseul dus-intors nu cred ca e doar de 2 ore (cum arata pe indicator), nici macar fara copii
Alte excursii in Maramures: https://cesafaciintimpulliber.blogspot.com/2020/08/hai-hui-cu-copiii-maramures.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu