(Hai-Hui cu copiii) Grecia - Keramoti - iunie 2023

1 iunie - ma tenta sa profitam de zilele libere si sa ne mai luam concediu ca sa facem o saptamana prin Bulgaria - Veliko Tarnovo, pesteri etc. Propunerea mea nu a avut succes. La mare la noi nu am vrut eu, ca e prea aglomerat si apa prea rece (am fost in Agigea cu cateva zile inainte si am inghetat de la vant pe plaja). Am cautat in ultima saptamana bilete de avion pentru Roma, Atena, Praga, dar erau prea scumpe sau pana ne-am uitat si de cazare am ramas fara locuri. Pana la urma am ales Grecia, Keramoti, fiind cel mai aproape de noi cu masina (aprox 8 ore) si destul de in sud incat sa fie mai cald decat la Marea Neagra. 

Keramoti e destul de mic, cateva restaurante pe langa port, 2 magazine mai maricele si in rest chioscuri cu maruntisuri. In iunie parea pustiu, doar in port ce era cat de cat miscare - ferryboat-urile circulau cu spor spre Thassos si erau destul de multi care plecau. Satul e plin de pisici, mai ales pe langa restaurante, se bat cu pescarusii pe mancarea primita de la turisti. 

Ne-a placut foarte mult plaja - cu apa destul de mica, cu nisip, lunga, pustie (probabil nu si in sezon), cu padurea de pini parfumati care desparte satul de plaja, cu plante uscate, dar cu flori faine. Eu nu am intrat in apa, mi s-a parut mult prea rece, dar ceilalti s-au balacit. 

Intr-o zi am mers cu masina spre Delta Nestosului pe un drum de pamant si de acolo ne-am plimbat pe plaja pana la primul canal (nu am putut traversa cu copiii - ne-a fost teama ca e namolos si va fi apa prea mare pentru ei). Plaja e foarte salbatica, pustie, am gasit tot felul de animalute esuate, scoici. 

Ne-am mai plimbat pe plaja Ammoglossa - e o mica peninsula cu nisip foarte fain, dar apa adanca. Aici pruncii au gasit un waterpark - Survivor - niste gonflabile cu topogane direct in apa, trasee de 'supravietuire' etc. A doua zi au stat vreo ora la waterpark și au iesit congelati dupa cat au cazut in apa. 

In apropiere de Keramoti este orașul Kavala. Inițial am vrut să facem un traseu în zona, circuit pe apeductul vechi. În mașină ne-am dat seama că S. a plecat în papucii de plaja care ii sar din picioare la fiecare pas. Ne-am oprit în oraș să cautam adidași și apoi am rămas să vizităm Muzeul arheologic. Era prea târziu pentru traseu și prea cald. Am mâncat la un restaurant destul de bun. In Kavala e si cetatea, care e ok, cu priveliște faina, dar cum am vizitat-o altădată, acum nu am mai mers, si am trecut pe sub apeduct. 

(Hai-Hui) Bucegi - Cheile Zanoagei - februarie 2023

Toata iarna nu am mai ajuns la munte. Dar in februarie, in vacanta pruncilor, am prins un weekend in care sa fugim la munte singuri o zi. Am vrut sa mergem pe la Padina, eventual pana la Refugiul Strunga - ceva usor si traseu cunoscut tinand cont ca era zapada multa in munti. 

Cu cat am urcat mai mult din Sinaia spre cabana Dichiu, ne-a invaluit o ceata tot mai groasa. Ne-am dat seama ca nu e o idee buna sa mergem spre refugiul Strunga si ca trebuie sa schimbam traseul. Cheile Zanoagei au devenit castigatoarele - chiar si pe ceata, nu aveam unde sa ne ratacim.  Pe langa camping Zanoaga, unde am parcat, ne-au inconjurat 3 dulai cersetori de mancare. Au venit cu noi pe traseu doi dintre ei caini si ne-am bucurat - fiind doar noi singuri in toata zona.

Traseul lejer, dar din pacate zapada a fost cam flescaita si nu mai erau copacii acoperiti - cum speram eu ca ii vom gasi cand am pleacat de-acasa. Am mers pana la Cascada 7 Izvoare si ne-am intors, nimic spectaculos, dar ne-am bucurat de putina miscare si aer curat. 

  

(Hai-Hui) Bucegi - Valea Horoabei - octombrie 2022

Pruncii au fost plecati la bunici in vacanta de toamna. Noi am dat o fuga la munte singuri. Am ales Valea Horoabei fiind traseu scurt.

Cand am pornit ne-am facut griji ca o sa dam nas in nas cu ursul, tinand cont ca nu era nimeni pe acolo, dar pe urma am ajuns din urma un grup foarte mare cu ghizi si ne-am dat seama ca ne-am facut griji degeaba. I-am depasit cu greu la izvor cat au facut pauza. 

Traseul a fost foarte fain - de data asta am urcat prin canion, nu pe langa. Scarile metalice nu mai sunt prinse bine in stanca, iar pe una dintre ele ne-am chinuit ceva sa o pozitionam ca lumea, ca sa putem urca pe ea fara sa se clatine tare. Mai sus aproape la iesire, am facut pauza de masa, la soare. Am prins o vreme incredibila pentru final de octombrie - senin, fara vant, soare si cald. 

A fost foarte fain dupa ce am iesit dintre stancarii, pentru ca erau foarte multe pasari mici si galagioase in copacii de pe langa traseu si se tot mutau in alti copaci cand ne miscam noi pe poteca si tipau ca sa isi anunte 'prietenele' de pericol. Am iesit pe platou, am mers spre refugiul Strunga si am coborat spre Padina. Din pacate pe coborare au inceput sa ma deranjeze genunchii, mult mai rau decat oricand in alta tura. Devine tot mai greu sa ajung la munte si ma limiteaza acum si durerile de genunchi pentru alegerea turelor - se restrang la chestii simple si cu diferenta de nivel mica.  

(Hai-Hui cu copiii) Bucegi - Piatra Arsa - Babele - Crucea Caraiman - Piatra Arsa (octombrie 2022)

In octombrie ne-am strans iar gasca de verisori si un coleg de munca cu familia lui - are 2 copii de aceeasi varsta ca ai nostri. Din pacate pruncii nu au avut prea multe de impartit unii cu altii, asa ca au stat mai mult pe capul nostru. Eu speram ca se pun pe povestit chestii de-ale lor din jocuri si ca vor avea mai mult spor la urcat. 

Traseul propus de mine a fost: Piatra Arsa, Babele, crucea Caraiman, Brana Caraimanului, cabana Caraiman, Piatra Arsa. 

Dimineata am parcat la Piatra Arsa - era vant puternic si cam frig  (din fericire am luat pentru copii manusi si caciuli, aveau si windstopper-ele) si ne-am pus pe asteptat pana au ajuns toata gasca. 

Pe traseu pana la Babele pruncii au urcat cu caraiala, ca e lung, ca e greu etc. Ne-am oprit la "restaurant" la telecabina Babele pentru pauza de masa. Eu nu as fi vrut sa stam, dar nu am avut cu cine, pruncii s-au plans o gramada ca nu mai puteau de oboseala (asa ca am luat niste mizerii de chipsuri, ceai si un sandwich - care a fost incredibil de bun). Pe langa Babele si Sfinx era puhoi de oameni - am stat exact 2 min pentru cate-o poza si pe urma i-am urnit spre Crucea Caraiman. Copiii mei s-au vaitat tot drumul pana la Cruce, ca e greu, ca au obosit etc si se așezau pe jos la fiecare 10 min - mai batea si vantul tare si la fiecare oprire cat ii asteptam sa se odihneasca inghetam. Verisorii au luat-o inainte, asa ca am ramas doar familiile cu copii impreuna. 

La Cruce o atmosfera faina - ceata spulberata de vant, Costila se tot arata dintre nori. Ne-am reintalnit toti si dupa cateva minute de pauza si trei rontaieli am mers cu toti pe Brana Caraimanului spre Piatra Arsa. Brana cel mai probabil nu era ok de mers pe ea cu pruncii. In copiii mei am avut suficienta incredere ca pot sa ii duc pe acolo. Probabil nu ar fi trebuit sa duc si alta familie pe acest traseu - parintii stiau cum e traseul si au acceptat cand am zis ca eu cred ca ok si pentru copii, tinand cont ca e uscat si mai sunt si lanturi unde e mai periculos. Din fericire a si fost ok totul! (O saptamana mai tarziu a aparut o stire ca pe acelasi traseu, a cazut o fata de vreo 20 de ani si dupa o alunecare de vreo 100m, a murit. Atunci am realizat ca poate turele de munte cu copii ar trebui sa se rezume la familia noastra si pentru adultii care mai merg cu noi, sa insist sa estimeze singuri in ce se baga - pana la urma nu sunt ghid, nu pot sa raspund pentru nimeni). 

Dupa Cabana Caraiman verisorii au luat-o iar inainte fiind inghetati, S. a luat-o si el la goana (nu stiu de unde avea atata energie) cu taica-su. Eu cu R (care se tara mai mult) si cealalata familie am ramas mai in urma. H s-a intors dupa noi dupa ce l-a lasat pe S la masina cu verisorii. 

Am mers sa mancam la Kuib, in Sinaia, dar a fost oribil, aglomerat, ospatarita total depasita de aglomeratie, macarea a fost cam naspa si scumpa. 

Tura, mie mi-a placut mult chiar si cu vant cu tot (as fi preferat fara, dar eu m-am bucurat de miscare pana la urma), ceilalti s-au plans de prea mult vant (mai ales ca nu s-au imbracat adecvat). Copiii mei au zis ca nu mai vor altadata sa mearga pe traseu sau macar daca e musai sa nu mai fie vant. 

Total traseu - am facut vreo 6 h - din care maxim 4h au fost de mers efectiv. 

 

(Hai-Hui cu copiii) La mare in Grecia - Halkidiki - iulie 2022

 

Habar nu aveam unde sa mergem la mare in concediul de vara si pana la urma am ajuns sa mergem cu un grup mai mare de verisori in Halkidiki pe bratul Kassandra. Ei aveau deja cazare la un hotel in Polychrono, luata de mult timp, noi ne-am cautat un apartament (in general ne iese mai ieftin si prefer sa am unde sa pregatesc macar micul dejun). Nu prea ne-a placut plaja de la Polychrono inca de cand ne-am uitat pe google maps, dar nu mai era timp de cautat altceva. Am zis ca macar o sa fim gasca mare si o sa fie mai distractiv asa. 

Polychronos foarte dragut - strazi inguste, vile una peste alta, toate cu terase, flori multe pe la geamuri si fiecare petec de pamant ingrijit. Era foarte fain dimineata, cand era liniste perfecta si doar cate un ratacit pe strazi. Si curat peste tot - plecam desculti la plaja (o singura data am vazut cioburi intr-o dimineata langa un tomberon, dar au disparut dupa vreo doua ore). 

Cazarea noastra a fost ok, dar se putea mai bine cu dotarile. Au fost cam vechi unele chestii, cum ar fi plita, care abia incalzea, nu aveam cuptor cu microunde, era doar un aer conditionat si ne-a disperat ca nu aveau plase de tantari (nici verisorii la hotel nu aveau plase de tantari). Aparatul cu pastile anti tantari nu era suficient pentru tot spatiul, plus ca ne deranja mirosul pastilelor. A fost in schimb faina terasa de la cazare, unde am mancat dimineata si seara. Am avut si liniste in general (exceptie o seara cand niste romani urlau la o cazare apropiata). Copii au gasit pe-afara si pui de pisica si s-au jucat cu ei de cateva ori. 

Plaja din Polychrono e ingusta si plina de sezlonguri si umbrele de la terase. Cand am vazut ingramadeala am vrut sa facem plaja in alta parte, mai spre iesirea din sat, unde era pustiu si mai pietros si am avut noroc ca nu ne-am infipt direct in arici de mare, ca era plin si nu se vedeau in apa tulbure  (cum au patit verisorii). Dupa aceea nu am mai intrat in apa fara papuci de baie. 

Multe sezlonguri de la terase, desi nu statea nimeni pe ele cu orele, erau marcate ca fiind rezervate, iar plaja rezervata cearceafurilor, intre terase, era doar de un metru jumate latime si doi lungime, asa ca nu aveai loc nici sa pui un prosopel, nu cearceaf. Am incercat sa luam sezlong vreo doua zile - comandai ceva si aveai sezlong inclus - dar cum nu am stat deloc sub umbrela si era oricum greu sa gasesti unul nerezervat, am inceput sa venim la plaja doar cu un prosop si o punguta cu cheia de la apartament. In weekend, s-a aglomerat atat de tare ca nici in apa nu era loc mai aproape de mal. 

Am iesit cateva seri la balaceala in timpul apusului, cand apa avea o culoare foarte faina si nu prea era lume in apa. 

Pruncii au facut febra pe rand, asa ca am stat vreo trei zile mai mult in camera - mergeam la mare intre reprizele de febra, se balaceau, se racoreau jumatate de ora si ne intorceam in camera ca sa nu stam in soare. Abia cand au scapat de febra am inceput sa bantuim si noi si am incercat si alte plaje si am dat peste chestii faine in zona. E suprinzator cat de verde este toata peninsula, nu am vazut zone aride si arse ca in Thassos. Are paduri, plaje cu pini care ajung pana la mare, zone mai inalte (dealuri?) impadurite, faleze abrupte etc 

Plaje: 

- Possidi - o limba de nisip cu un far (capul Possidi)- salbatica, dar foarte adanca apa - merge de vizitat o data, dar nu e de stat cu copiii prea mult 

- plaja cu stanci si pini care ajungeau in mare si tona de pesti. Cand am vazut cati pești sunt, H a plecat in prima localitate si a cumparat masti de snorkeling - a fost perfecta pentru asta, altfel era aiurea sa stai pe pietre si printre arici de mare

- plaja cu pietre rotunde, dar cu meduze esuate - era ok, dar copiii aveau o reticenta din cauza meduzelor foarte multe

- plaja de langa Simatro Resort, dar nu am stat la umbrelutele lor, ci in dreapta sub faleza. A fost cea mai faina plaja pentru copii din aceasta vacanta, nisip foarte fin, apa tulbure din pacate, dar foarte calda si nu foarte adanca, asa ca am revenit de mai multe ori dupa masa de pranz.  Am urcat o data si pe faleza la plimbare pe o poteca tematica si chiar a meritat pentru ca privelistea a fost foarte faina. 

In  Polychrono, seara zona plajelor se transforma - strada inchisa pentru masini, terasele luminate, tarabe peste tot cu plastice si suveniruri, puhoi de oameni la plimbare - asa ca era prea aglomerat pentru gustul meu. Am mancat doar in Polychrono, am incercat si terase si restaurante mai rasarite si taverne. Am comandat si mancare la pachet - mai ales pentru pranz - si am mancat in camera. In general a fost bun tot ce am incercat.