A venit si primavara si in sfastit putem si noi sa profitam de suportul pentru biciclete (cativa ani a zacut pe balcon, pentru ca ultima masina nu avea carlig, pana in toamna cand in sfarsit am luat si montat.
Am ales sa facem o plimbare la Comana. Am ajuns pe la pranz ca a fost complicat cu organizarea (sanwichuri, biciclete, suport, imbracat pruncii etc). Vreme superba, dar cu vant enervant.
![]() |
![]() |
Ne-am plimbat cu bicicletele prin padure, cu o lunga pauza de sandwichuri pe marginea drumului.Copiilor le-a placut, dar am mers destul de putin. S. a fost foarte incantat, dar el sta ca placinta in scaun, insa R. a cedat dupa vreo 3 km. Vantul si cele cateva pante nu au facut decat sa il descurajeze si cand a auzit ca mai urma o panta (dupa foisorul de observare al pasarilor) nu a vrut sa mai mearga.Tot atunci am hotarat ca e cazul sa treaca la nivelul urmator cu bicicleta, ca i-a ramas prea mica si ca ar fi buna una cu viteze, ca sa nu se mai chinuie chiar asa la urcat pe pante.
![]() |
![]() |
Am intrat putin in parcul de aventuri, am vrut sa mancam la o terasa pe-acolo, dar nu era loc nicaieri. Copii au insistat ca vor macar o inghetata de la cafenea (si-au amintit ca am mancat anul trecut), dar inghetata nu era inca inghetata, asa ca nu o puteau servi. Normal ca pruncii s-au bosumflat, dar nu aveam ce sa le fac.
![]() |
Am mai dat o tura cu bicicletele pe aleea de langa lac, ca sa ocolim zona cu terasele, ca era foarte aglomerat, si ne-am intors la masina ca sa plecam spre Bucuresti. R ar fi vrut sa urce pe traseele de aventura din copaci, dar lui H nu i-a convenit ca sunt prea sus si ca nu i se pare prea sigur - ca trebuie sa isi mute singur asigurarea de pe o parte pe alta si nu are incredere.... Eu l-as fi lasat, dar na... Si inca ma tenta si pe mine tiroliana :D ... dar oricum eram toti rupti de foame si trebuia sa rezolvam problema asta.
![]() |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu