(Hai-Hui) Piatra Craiului - traseu de o zi: Turnuri - Carol Lehman

A mai trecut o saptamana de munca de-acasa si am planuit o iesire in zona Padina - de data asta voiam sa urcam pe Valea Obrasia Ialomitei si in functie de vreme, timp, chef, oboseala sa coboram pe Valea Doamnele sau chiar sa ocolim pana pe Muntele Strungile. Numai ca sambata la 5 cand a sunat ceasul,  m-am mai uitat o data pe vreme si prea era prognozata ploaie si furtuni cu fulgere, asa ca am renuntat. 

In saptamana urmatoare am propus grupului un traseu greu pentru sambata: La Lanturi in Crai. I-am avertizat ca e lung, greu, lanturi, saritori si ca sper sa nu aiba rau de inaltime. Le-am zis sa caute pe google bloguri, poze, sa vada. Ca poate mergem 6 persoane (nu prea ma tenta asa multi prin Crai, mai ales ca pe o persoana nu o stiam prea bine, dar ok.. ne descurcam). Lumea destul de incantata. Eu si mai si.. nu am mai fost pe lanturi de vreo 15 ani si de mult tot visez sa merg iar. Pana vineri facusem deja planul, ce masina ramane la Fantana lui Botorog, cu care mergem la Plaiu Foii, am ramas doar 4 din cei 6, vreme perfecta. 

Seara la 10 pe grup apar mesaje cu "nu stiu daca reusim sa il facem... vedem".  Sunam, vorbim. Oamenii au emotii, ca e greu, ca e lung, ca 9 ore pot fi 10 etc. A ramas ca ne vedem acolo la 8:30, ca ne hotaram ce facem, ca incepem impreuna, ca daca nu se descurca se intorc... si io ma gandeam cum naiba sa se intoarca daca cumva se blocheaza in mijlocul traseului, ca daca se blocheaza la urcare, la coborare o sa fie si mai greu... M-am enervat oleaca, tinand cont ca au avut vreo 5 zile sa se tot uite si sa se gandeasca. Plus ca daca stiam din timp, cautam alt traseu in Crai pe unde nu am fost, dar asa la 10:30 era cam tarziu sa schimb planul cu ceva nou. S-a apucat si H sa studieze traseul La Lanturi, in ideea ca il facem singuri si pe ceilalti doi ii trimitem prin zona Curmatura si sa ne recupereze pe urma de la Fantana lui Botorog. Dar si H a inceput sa spuna ca nu avem suficient antrenament pentru traseul asta, ca e lung, ca e greu. Ok, daca nici el nu vrea, o lasam balta! Eram foarte dezamagita ca iar nu ajung pe Lanturi, dar asta e, daca nu au incredere in ei, mai bine nu mergem, decat sa riscam...

La 8 am ajuns la Fantana lui Botorog, ne-am miscat mai repede decat ne asteptam. Pe H il tentau acum Lanturile, dar eu nu am mai vrut. In plus s-a facut tarziu pana au ajuns si ceilalti  - 9:00 - am fi intrat in traseul spre Spirla pe la 10, ceea ce ar fi fost cam tarziu. Am zis ca cel mai bine pornim de la Botorog spre Curmatura si ne hotaram pe parcurs ce facem. 

Traseul a fost groaznic de aglomerat, niciodata nu am vazut atatea masini la Fantana lui Botorog de dimineata. La Curmatura am facut pauza de luat apa si mancat sandwichuri, ne-am retras pe iarba mai intr-o parte - ca la cabana era foarte aglomerat. Am inceput sa le explic variantele pe care le avem de-acolo: Piatra Mica cu coborare in Poiana Zanoaga, Turnuri - Vf Ascutit - Padinile Frumoase, Lehman - Vf Ascutit - Padinile Frumoase. Decizia a fost sa mergem spre Turnuri si daca nu vor sa continuam sau li se pare prea greu sa ne indreptam spre Piatra Mica. 

Au fost putin socati cand am ajuns la primul lant, au avut emotii, dar s-au descurcat foarte bine tot traseul. Cand le-am zis ca eu sunt a patra oara pe traseul asta si H a doua oara, au spus ca nu inteleg de ce ar vrea cineva sa il mai faca o data, dupa ce ai vazut cum e. Asa ca nu stiu daca vor mai veni cu mine la munte dupa traseul asta, sau vor avea mereu altceva de facut cand o sa propun vreo iesire  :D. 

In varful Turnul am facut iar sondaj daca sunt in stare sa continuam pana pe Ascutit sau vor sa coboram pe Carol Lehman. Au ales sa coboram pe Lehman. Asa ca am facut pauza lunga de relaxare ca timp aveam destul. Am coborat pe Carol Lehman (traseu pe care eu nu cred ca am fost vreodata inainte). Foarte fain traseul, desi foarte abrupt si dificil de coborat din cauza grohotisului si genunchii mei s-au cam resimtit din cauza asta. Dar a fost spectaculos si pe aici. 

La Curmatura iar pauza de sanwichuri - de data asta pe alt petec de iarba, mai jos de cabana, ca era si mai multa lume ingramadita in apropierea cabanei... De la Curmatura am coborat la Botorog si spre casa.

A fost foarte ok, nu mi-a mai parut chiar asa rau ca nu am fost pe Lanturi. Cred ca ne-am fi descurcat toti, dar efortul ar fi fost mult mai mare. Probabil trebuie sa organizez tura pe traseul La Lanturi cu somn la vreo pensiune si pornit foarte devreme pe traseu sau cu somn in creasta la refugiu, desi asta ar insemna rucsac mai greu... (mi-e dor si de un rasarit/apus in creasta... ). In plus cel mai bine ar trebui sa fie in timpul saptamanii, ca sa gasim loc in refugiu...

Si cica nu a au avut cosmaruri in noaptea aia cu lanturi si hauri, ci din contra au prins curaj si au inceput sa se laude cat de tare a fost, deci poate totusi vor mai vrea sa vina cu mine la munte :)