(Hai-Hui cu copiii) O zi la Muntele Rosu

Toata saptamana am asteptat iesirea la munte. Nu stiam unde, dar am vrut musai sa iesim inca o tura toamna asta. Eram asa entuziasmata de cum arata padurea in Ciucas tura trecuta, incat am vrut neaparat sa mai vad atatea culori inca o data.

Am propus cateva trasee de o zi. Dar cum am vrut sa evitam Valea Prahovei, am ales pana la urma sa mergem la Muntele Rosu. Pana acolo e asfaltat si de-acolo e traseu destul de lejer incat sa putem urca cu pruncii macar o parte din traseu. Le-am povestit copiilor si erau si ei entuziasmati ca vom urca si au zis ca vor pana in varf.

Pe drum am vazut ca padurea nu mai e asa colorata, de fapt a cam ramas fara frunze. Am fost surprinsa cat de repede s-a schimbat peisajul. Muntii erau in ceata, dar am zis ca vedem acolo cum facem si daca urcam pe traseu sau nu. Pana la urma s-a ridicat pacla si se vedeau muntii foarte frumos. Le-am aratat copiilor unde vom urca (cu specificatia ca vom merge cat pot, nu neaparat pana pe varf...)

Am ajuns la Muntele Rosu pe la 11. Ne-am echipat si hai la urcat. Numai ca dupa nici 100 m, S. a inceput sa se smiorcaie ca nu mai poate, ca el vrea doar sa se joace cu masinutele in padure etc. Pana la urma l-am convins sa urce macar pana la padure (cel mult 300 m). Acolo si-au lasat rucsacii si-au scos masinutele si s-a terminat cu traseul nostru. Erau atat de ocupati sa sape in pamant, sa transporte conuri si sa construiasca chestii din bete si ramuri de brad, incat nu i-am mai convins sa mergem mai departe. Nici macar R nu a mai vrut, el care prima data a zis ca vine doar el cu mine daca S, nu mai vrea.

Cum tura asta chiar aveam asteptari mari (tinand cont ca pe vf Ciucas au urcat fara probleme) si speram macar pana la statia seismologica sa urcam (mai ales ca pana acolo au mai urcat anul trecut), am fost foarte dezamagita. Mi-a parut oarecum rau ca nu i-am lasat cu bunica-sa si sa plec pe un traseu.

Pana la urma ne-am intors langa masina, am scos izoprenele si noi am zacut la soare cat ei s-au zbenguit si jucat pe-acolo. Am mancat la Cabana Silva (ciorbe, gratare, cartofi prajiti) si pe la 4:30 am plecat spre casa.