21 sept. 2018

(Hai-hui cu copiii) La Tara





Sambata. Ziua lui R, 6 ani. Initial am vrut sa rezervam o noapte la mare, dar urma sa inceapa scoala si mai aveam o gramada de chestii de luat.

Ne-am tot gandit ce sa facem. Initial am vrut sa mergem la Edenland sau Comana, dar m-am gandit ca poate S, avand doar 3 ani, nu va avea acces pe traseele de catarat si ca o sa iasa cu scandal ca R urca si el nu. Mi-am amintit de La Tara. Cat au fost copiii la bunici, gradinita a organizat o excursie si cum din poze parea ca ceilalti s-au distrat, am zis ca hai sa incercam.


La Tara e destul de departe -Autostrada A1, Bucuresti – Pitesti , Km 36. Am facut cam o ora pana acolo.

Nu se plateste taxa de intrare, dar teoretic e cu consumatie minima (la piscina). Practic noi nu am luat de la inceput bratara pentru consumatie, ci am platit separat tot ce am facut sau consumat. E ieftin fata de alte locuri de acest gen (5 ron plimbare cu poneiul, 5 ron traseul de catarat, meniu cu gratar si garnitura si salata 15 ron).

Cum am ajuns acolo ne-am dat seama ca e un eveniment cu motociclisiti (Poker Run) si ca poate nu am ales tocmai o zi potrivita pentru o vizita cu copiii. Nu au auzit decat cateva injuraturi, si pana la urma nu cred ca le-au bagat in seama pentru ca erau prea incantati de motociclete - ce-i drept erau unele superbe, altele zici ca erau picate din filmele cu Batman. Apoi am lasat motociclistii la piscina si bar si noi am stat mai mult in partea opusa, la animale si locul de joaca si nu am mai avut treaba cu ei.

Animale erau destul de putine: magari, ponei, capre, porci, iepuri, o lama, gaini, pauni, si un cal. Mi-a parut rau ca nu le-am adus morcovi ca erau toate disperate la gard.  (la Ferma Animalelor din Pantelimon mereu mergeam cu 2-3 kg de morcovi ca sa le hranim )

Copiii au calarit pentru prima data un ponei. Era 5 ron tura. Le-a placut.

Locul de joaca. Cred ca totul e facut din lemn - unele cam distruse deja - cuie mai iesite etc - dar cu atentie nu se intampla nimic.
 - Traseul de catarat - parc de aventura - le-a placut cel mai mult 5 ron tura.  Au fost amandoi pe traseu si inca de cate doua ori, desi teoretic nu e pentru copii de 3 ani. L-am lasat si pe S. pentru ca nu mi s-a parut asa greu. A fost doar un mic accident - a cazut la butoaie in plasa de siguranta - din fericire nu s-a zgariat/lovit de marginea butoiului si a doua tura a urcat pe o scara care ducea la o platforma mai sus, unde nu erau balustrade si ar fi putut sa cada. Din fericire l-am recuperat repede.
- Le-a mai placut tiroliana.
- Trambulina - ei... aici devine mai periculos. In primul rand pentru ca erau parinti care isi lasau copiii nesupravegheati si se impingeau, sareau pe cei cazuti etc. In al doilea rand, stalpii care sustineau trambulina nu mai erau protejati de nimic si . O fetita s-a zgariat la mana destul de urat cand a impins-o frate-sau spre stalp.
- Labirintul - au ajuns la in mijlocul lui urcand o scara, peste un pod suspendat, printr-un pod de casuta si de-acolo trebuiau sa caute iesirea. Doar ca peretii erau in mare parte rupti sau scosi din cuie - peretii erau din ceva plasa verde - si copiii treceau prin pereti fara nici o treaba.

Mancarea: aveau doar gratare, sarmale, o ciorba de perisoare. Am luat pulpa de pui cu cartofi prajiti si salata de varza - 15 ron meniul asta. Nu e pentru pretentiosi, nu are nimic deosebit. In plus o musca se plimba prin vitrina cu mancare, dar din nou.... eram la tara, cu animale in apropiere, in camp, nu am avut pretentii. Nu am stat la mesele de langa bar pentru ca era muzica foarte tare si in plus erau motoclicistii cu limbaj colorat - nu era tocmai ce voiam sa asculte copii in timpul mesei. Am mancat intr-un foisor mare - cred ca acolo tineau ateliere de olarit. Erau cateva banci de lemn si diverse jucarii. Partea buna: umbra. Partea proasta: era plin de praf totul, inclusiv mesele si bancile si a trebuie sa curatam o masa ca sa avem unde manca.  

Copiii ar mai fi vrut si cu barcutele pe balta, dar am renuntat ca ardea soarele si oricum ei erau terminati de oboseala.

Concluzia: e chiar ca la tara... miroase a animale, e praf peste tot, "aleile" sunt batucite si pline de praf, majoritatea chestiilor sunt facute din lemn, e in camp, langa padure. La Ferma Animalelor din Pantelimon e lux fata de aici.

De placut ne-a placut, dar chiar ar merita sa intretina mai bine locul si sa faca micile reparatii necesare, mai ales la locul de joaca al copiilor. 









20 sept. 2018

(Hai-Hui cu copiii prin Bucuresti) Casa Experimentelor


Am gasit pe net recomadare pentru Casa Experimentelor si de mult am zis ca trebuie sa ajungem. N-am mai ajuns si intre timp R a fost cu gradinita. I-a placut mult si a zis ca mai vrea, dar nu ne-am mobilizat pana acum.

Duminica, cam noros si parea ca urmeaza sa ploua, mai era si prea tarziu ca sa mai scoatem bicicletele in parc. Ce facem? Casa Experimentelor? Ok, hai sa vedem ce o fi cu casa asta...

Taxa 80 ron pt doi adulti si doi copii.
Din pacate am ajuns destul de tarziu si deja erau incepute experimentele electrice  - nu am prins fulgerele  (Bobina Tesla) si doar o parte din experimenutl cu  Generatorul Van de Graaff. Au pe site program.


A fost fain. Ne-au placut si noua si copiilor.

Cele mai apreciate au fost (s-au tot intors la ele de cateva ori):
- camera cu umbre (poza umbrei pe perete)
- bicicleta generatoare de electricitate: pedalezi si pornesc diverse aparate electrice - R a pedalat o gramada si era foarta incantat ca miscarea lui face sa functioneze becuri, radio, bormasina, camera video si monitor etc.
- cuburi tetris - cu lumina - amandoi au construit turnulete luminate
- bile pe planuri inclinate


Teoretic cred ca cel mai interesant e pentru copii de scoala, care deja au cateva cunostinte de fizica etc, care sa si inteleaga explicatiile din spatele experimentelor. Dar chiar si un copil de 3 ani va gasi ceva interesant de vazut/facut si va fi incantat, chiar daca pentru ei va fi doar o "vrajitorie" rezultatul experimentului.

4 sept. 2018

(CARTI pentru copii) Copacul cu 26 de etaje de Andy Griffiths (+5 ani)


E o carte haioasa, plina de aiureli (de ex. capitanul cap de lemn, pisicile zburatoare etc), seamana cu benzile desenate - are ilustratii simple, dar are si texte mai lungi pe unele pagini.

Andy si Terry si-au construit o casuta in copac, dar nu orice casuta, ci una cu 26 de etaje. Au tot felul de chestii in ea: rechini, roboti, atelier de inghetata, pista pentru masinute, un bazin cu rechini adevarati etc. In poveste mai apare si Jill iubitoarea de animale, care are pisici zburatoare. Cei trei povestesc cum au ajuns sa se cunoasca si sa construiasca interesanta lor casuta din copac dintr-o corabie naufragiata.

Copiii se distreaza: mai ales cel mare (6 ani).


Mai e o carte :  Copacul cu 13 etaje


(Hai-Hui cu copiii) O dimineata pe plaja la Vadu


Vacanta noastra de la copii s-a terminat si vineri am plecat sa ii recuperam de la bunici. Ca sa fie mai distractiv pentru ei am ales sa ii ducem la mare. Din pacate ne-am trezit tarziu, asa ca am gasit doar cazare cam scumpa in Mamaia Nord. Dar na, asta e, am luat asa ...

Am trecut cu bacul la Galati. Copiii au fost atat de incantati de bac incat la mare s-au jucat o gramada cu pluta si basculanta de-a bacul care traverseaza Dunarea. Ne doream sa ajungem cat mai repede la plaja ca sa profitam de cat mai mult stat la soare si balacit inainte de ora 12 asa ca ne-am oprit intai la Vadu, ca era oarecum in drumul nostru.





Se plateste taxa de rezervatie: https://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/taxe-si-permise-de-acces-si-pescuit-in-rezervatia-biosferei-delta-dunarii-456.html
Noi am ales varianta online, pentru ca am platit cand eram deja pe drum (de pe site nu prea am inteles daca se plateste si pentru copii, dar na, pentru 5 ron de persoana, am preferat sa ii dam decat sa nu avem permis pentru ei si sa ne trezim cu amenzi):  https://www.info-delta.ro/blog/permise-delta-dunarii-online-eliberare-permise-de-pescuit-acces-delta-dunarii-online/

Plaja e salbatica, in pustiu, fara amenajari, destul de putin aglomerata (comparativ cu restul plajelor incepand cu Mamaia Nord pana la Vama). E plin de corturi si rulote, desi pe drum sunt panouri pe care scrie clar ca e interzis campatul in rezervatie si ca se da amenda...

Am stat destul de aproape de dig, unde era si un mic golf cu apa de jumate de metru (o baltoaca, dar alimentata dintr-o parte cu apa de mare). A fost perfect pentru copii, am putut sta pe mal si ei in baltoaca, fara sa ne facem probleme ca ii iau valurile in larg.

Pe la 12 am strans jucariile si am plecat la cherhana sa mancam. https://www.facebook.com/CherhanaVadu/. Am luat chefal. A fost foarte bun. Nu stiu daca il aveau deja pe plita stiind ca sunt multi care comanda sau am avut "prioritate de copii", dar ne-au servit instant. Pana si copiii au zis ca vor sa mai manance peste de ala bun si sa mai mergem acolo.

Apoi am plecat la cazare. Seara si a doua zi dimineata plaja balaceala, iar dupa masa de pranz am plecat spre casa. 






30 aug. 2018

(Hai-Hui cu copiii) - Trasee pe munte (si nu numai) cu copii mici


Pentru ca am fost intrebata de idei de mers la munte cu pruncii, ca sa prinda si ei gust de miscare in natura, si daca tot am strans o lista de locuri si trasee pe unde am fost deja, le pun mai jos.

Dar inainte, cateva recomandari:
- copiii merg mai cu spor daca sunt impreuna cu alti copii de varsta apropiata - se joaca, povestesc etc si uita de oboseala
- cresteti gradual dificultatea traseului, nu ii duceti din prima pe trasee prea lungi
- tineti cont de varsta copiilor - de ex un copil de 2 ani nu va merge prea mult pe jos, asa ca sistemele de purtare s-ar putea sa fie de folos
- povestiti-le cu entuziasm despre ce vor vedea pe traseu ca sa ii motivati si faceti jocuri: cine ajunge primul la copacul ala, cine vede urmatorul marcaj etc
- dati-le premii: medalii sau cupe (sunt in Decathlon ieftine) cand termina traseul, am auzit un parinte care a cumparat un zmeu pt copil si l-au inaltat cand au ajuns la finalul traseului
- inventati povesti (sau cautati legende despre locurile unde mergeti): o data prin padure incercam sa il conving pe S ( avea 2 ani) sa mearga mai mult pe jos si i-am zis ca hai sa il cautam pe spiridusul Pixi, ca sigur traieste prin padure si cand a vazut o scorbura m-a intrebat daca aia e casa lui Pixi si incantat ca i-a vazut casa, a inceput sa o caute entuzismat si pe Marmi, marmota .
- luati jucariile preferate - mici si usoare. In pauze sunt foarte bune.
- sa nu aveti asteptari - copiii s-ar putea sa se plictiseasca sa mearga pana la final sau se vor opri daca vad ceva interesant pe traseu (o balta, un bustean, un rau) si de multe ori vor prefera sa stea acolo sa se joace. Si la fazele astea e de preferat sa renunti la traseul propus si sa il lasi sa se joace, decat sa tarasti copilul suparat dupa tine.
- atentie la incaltaminte si haine




1. Vulcanii Noroiosi (+0 ani) - nu e traseu, dar spatiul e atat de mare incat am umblat o gramada pe jos. Relieful e spectaculos, copii au fost incantati si de atunci au intrebat destul de des cand vom mai merge la vulcani.



2. Delta Vacaresti (+0 ani)- noi am fost cu bicicletele, dar merge foarte bine pentru o plimbare "pe teren accidentat" (cum zice R) asa "de antrenament" pentru munte. Am vazut inclusiv parinti cu copii in carucioare sau cu trotinete. 




3. Transfagarasan  (+0 ani la picnic )- se poate merge cu masina pana dupa Cabana Capra sau chiar dupa Balea Lac spre Balea Cascada - sunt zone cu locuri bune de parcat, dupa care se poate urca spre munte, nu neaparat pe traseu, pe malul paraielor. Sunt cateva cascade mici si pot fi alese ca punct final. Copiii au fost chiar incantati sa urce pana la ele si apoi sa stam pe mal si sa arunce pietricele in apa sau sa faca baraje.




4. Cascada Balea (+3 ani) - de la Cabana Balea Cascada pe punct rosu. Traseul e foarte usor. Cel mult o ora de plimbare. Am fost cu copiii la sfarsit de septembrie, cand cel mic avea 2 ani. A mers mult pe jos - toata prima parte pana a devenit traseul putin mai abrupt, la intoarcere a stat doar in brate. Aproape de finalul traseului la intoarcere, si R a inceput sa se planga ca a obosit - dar de fapt era mai mult plictisit.



5.  Pestera Valea Cetatii din Rasnov (+0 ani, +3 ani pe jos) - de la parcare se merge cam jumate de ora prin padure pana la pestera. S. fiind mic a stat in manduca (avea in jur de 1 an), iar R era foarte incantat sa mearga pe jos pentru ca nu mai vazuse alta pestera, deci nu a comentat deloc pe drum (in schimb a comentat cat am asteptat sa vina ghidul din pestera cu alti turisti).




6. Cheile Rasnoavelor (+0 ani) - se poate merge cu masina prin ele. Noi am lasat-o la un capat si ne-am plimbat. Copiii au fost incantati sa arunce pietre in rau.


7. Cheile Zarnestiului (+3 ani pe jos)-  se lasa masina la Fantana lui Botorog si de-acolo pe jos. E drum drept si e  foarte fain. R (aproape 5 ani) se cam plictisea asa ca de multe ori a mers pe rau in loc de drum si pe urma l-am dus putin si prin Cheile Pisicii si acolo a fost foarte incantat de catarat pe bolovani. S (1 an jumate) a stat mai tot drumul in manduca.

Am mai fost o tura cand R avea aproape 7 ani, iar S 4 ani. Au mers amandoi pe jos, mai cu comentarii, mai cu joaca si alergat. Am ajuns pana la intersectia cu Cheile Pisicii, unde ne-am oprit sa mancam si S era obosit si nu a vrut sa plece mai departe la plimbare pe drum si am asteptat acolo vreo jumate de ora cu el pana ceilalti s-au intors.


 

8. satul Predelut  (+3 ani pe jos)- am urcat pe un drum de tara, pana pe deal (asta merge la orice sat de la munte). Ploua si nu prea aveau copiii chef de plimbare, dar trebuia sa isi consume energia afara, nu la pensiune. Asa ca la urcare l-am "prostit" pe S cu fragute (dupa ce le-am gasit pe primele ii tot ziceam ca hai sa cautam fragute si mai in fata) si la intoarcere au facut amandoi concurs de alergat cu taica-su.





9. vf Postavarul  (+0 ani)- am urcat cu telecabina din Poiana, ajunge pana aproape de varful Postavarul. De acolo am urcat pe varf si am vrut sa mergem la cabana Postavaru (cam la jumatate de ora de la telecabina) ca sa mancam. Dar planurile ne-au fost date peste cap, pentru ca "bestiile"  nu se mai saturau de tavalit prin zapada. 



10.  Cabana Muntele Rosu (+0 ani)- am ajuns cu masina pana la cabana si am reusit sa ii convingem sa urce pana la statia seismologica (e o panta lunga si destul de abrupta, asa ca am fost incantati ca au ajuns pana acolo). Era putina zapada pe poteca asa ca se distrau aruncand cu bulgari in noi.  La coborare pe S. (care avea putin peste 2 ani) l-a luat in spate. 

11. Cheile Tisitei, Lepsa (+3 ani pe jos)- traseul e frumos si usor. Noi am mers foarte putin pentru ca tot ce voia R era sa arunce pietre in apa si cand am gasit un loc bun de aruncat pietre, S (aproape 3 ani) mi-a adormit in brate si dupa ce l-am mutat pe rucsaci a dormit vreo 3 ore, asa ca nu am mai facut nici un traseu. 

   


12. Cheile Turzii (+3 ani)- e un traseu care merge facut lejer cu copiii - S. la 3 ani l-a facut dus-intors pe picioarele lui - abia la sfarsit, ultimele 10 min era chiar terminat si a trebuit luat in spate, dar in rest chiar daca la intoarcere a mai comentat ca e obosit, tot a mers pe picioarele lui.Totusi, sunt zone inguste si trebuie avut mare grija de ei si tinuti de mana.


   

13. Circuitul 300 scari, Slanic Moldova (+ 5 ani) - e un traseu prin padure, cam lung pentru copii (R avea 5 ani). Probabil e mai fain iarna sau toamna, noi am murit de cald si nu am fost prea incantati. Stiam ca trebuie sa ajungem si la cheile si cascada Slanicului si tot asteptam sa ajungem si ii incurajam pe copii ca o sa vedem cascada, dar spre dezamagirea noastra nu le-am gasit. La intoarcere am mers pe sosea, desi era o varianta pe malul raului (spre Aleea Izvoarelor) - dar nu am stiut. S. (avea 2 ani) a urcat prima parte cu scarile pe jos. Pe urma l-am mai tinut in brate, mai mergea pe jos si tot asa, dar toata coborarea a fost in brate. (a doua zi am descoperit si "cascada" si "cheile" si erau chiar langa drum, pe Aleea Izvoarelor - cascada de fapt era un fel de dig de beton peste care se scurgea apa...). 


14. Cabana Ciucas - Varful Ciucas (+3 ani)- pana la Cabana Ciucas se poate urca cu masina (de teren sau macar sa fie mai inalta). Cei de la Cabana pot asigura transport contra cost. De aici traseul e destul de lejer pana pe varf si fain. Se poate urca pe jos si pana la cabana, dar drumul prin padure poate fi plictisitor si destul de greu pentru copii, mai ales ca ultima parte e mai abrupta. S (3 ani) a urcat lejer, tot drumul s-a jucat de-a NinjaGo, folosind batul de tura pe post de sabie. R (6 ani) in schimb a cedat chiar pe ultima panta inainte de varf si a trebuit sa insistam destul de mult sa mai urce cateva minute ca sa nu ii para rau pe urma (desi e posibil ca oboseala lui sa fi fost din cauza ca era putin bolnav - in seara aceea a facut febra, deci probabil de aceea era indispus inca de pe traseu).




15. Cascada Lotrisor - Valea Oltului (+3 ani)- traseul e lejer, vreo ora pe drum forestier, cascada e faina. Copiii au comentat la un moment dat ca s-au plictisit si au obosit si vai ce ii dor picioarele de atata mers si nu mai vor, dar nu am cedat miorlaiturilor si am ajuns pana la cascada (de fapt cand mergem spre casa de la gradi si after facem cam tot atat, cu ocolul prin parc, deci era clar ca erau doar plictisiti, nu si obositi). R- 7 ani, S - 4 ani. 







16. Crucea Caraiman (+3 ani) . Urcat cu telecabina pana la Babele, plimbare spre Sfinx, apoi spre Crucea Caraiman (1 ora). S - 4 ani, R - 7 ani. S-a lasat cu comentarii din motive de plictiseala, nu ca ar fi fost ceva complicat sau prea greu sau macar obositor. Pe urma au fost incantati.