Am ales sa mergem pe Dunare, dar tura asta pe malul sarbesc pana la cetatea Golubac (pe malul romanesc am fost acum cativa ani si am facut si niste trasee prin muntii Almajului deasupra cazanelor Dunarii). La sarbi mie mi-a placut drumul mai mult decat pe malul romanesc - pentru ca drumul urca mult mai mult in munti si e mult mai spectaculos si parca nici nu e aglomeratia oribila de pensiuni colorate (cel putin cum e prin Dubova) de nu mai vezi nici apa Dunarii de pe sosea. La sarbi au parcari foarte dese, cu priveliste faina la Dunare.
|
|
|
|
Cetatea Golubac (http://www.tvrdjavagolubackigrad.rs/en/ ) e foarte faina. Reconstruita, turnuri refacute, scari pana sus (din pacate partea de sus era inchisa fiind vacanta de Paste), un muzeu (o sala imensa cu geamuri mari spre Dunare, cu exponate de arta contemporana dubioasa si de neinteles... dar na...), o cafenea (unde au ciocolata calda cremoasa, ca o budinca).
Dezavantaje: parcarea e cam micuta si la iesire mi s-a parut dubios ca cer biletele de la cetate, desi nu scrie nicariei asta si puteai oricand sa le arunci la un cos de gunoi, plus ca daca de ex te trezescti ca nu iti merge cardul la caserie la cetate, mi se pare aiurea sa nu te lase sa pleci din parcare ca nu ai bilet pentru vizitarea cetatii si e aiurea ca la cafenea nu poti plati cu cardul decat daca mergi cu chelnerul la caseria de bilete, ceea ce mi se pare penibil... Era foarte fain ca in loc de ditamai spatiul cu gazon pe care nu poti sa calci sa faca un parc cu copaci, alei si bancute.
|
|
La intoarcere spre Portile de Fier, am vazut un indicator cu Situl Arheologic Lepenski Vir si am oprit sa vedem ce e. Am fost placut surprinsi de un sit arheologic artificial complet acoperit cu urme de case (colibe), statui ciudate, care cica ar fi cea mai veche asezare urbana din Europa.
|
|
Pe drumul spre sit am gasit si un sarpe - initial am crezut ca era pui de vipera, dar pe urma am trans concluzia ca era sarpe de alun.
|
|
Dupa ce am trecut granita inapoi in tara am cautat ceva de mancare. Cat cautam eu pe tel unde sa mancam am ajuns la Manastirea Sfanta Ana din Orsova (1936). Era in plan sa o vedem, dar nu era chiar pe lista scurta, mai ales ca ma asteptam sa fie aglomerat. Totusi a fost ok.
Dupa ce am intrebat la vreo doua pensiuni (care serveau mancare doar pentru cei cazati), am ajuns sa mancam la pensiunea Septembrie. Faina locatia, mancarea buna, cu loc de joaca pentru prunci si piscina, chiar la Dunare (acum nu cred ca as sta linistita la masa, daca pruncii s-ar juca prin curte - pentru ca nu sunt nici macar balustrade pe ponton si apa e foarte adanca).
- Vulcanii Noroiosi (cu copiii) si drumul spre Orsova
- Cascada Vanturatoarea - Muntii Cernei
- Baile Herculane
- Traseul cu Foisoare -Muntii Cernei
- Rapa Neagra de la Mehadia si Faleza Orsova
- Malul sarbesc al Dunarii - Cetatea Golubac si situl arheologic Lepinski Vir
- Manastirea Strehaia, Conacul Radutestilor, Craiova-Parcul Romanescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu