30 aug. 2018

(Hai-Hui cu copiii) - Trasee pe munte (si nu numai) cu copii mici


Pentru ca am fost intrebata de idei de mers la munte cu pruncii, ca sa prinda si ei gust de miscare in natura, si daca tot am strans o lista de locuri si trasee pe unde am fost deja, le pun mai jos.

Dar inainte, cateva recomandari:
- copiii merg mai cu spor daca sunt impreuna cu alti copii de varsta apropiata - se joaca, povestesc etc si uita de oboseala
- cresteti gradual dificultatea traseului, nu ii duceti din prima pe trasee prea lungi
- tineti cont de varsta copiilor - de ex un copil de 2 ani nu va merge prea mult pe jos, asa ca sistemele de purtare s-ar putea sa fie de folos
- povestiti-le cu entuziasm despre ce vor vedea pe traseu ca sa ii motivati si faceti jocuri: cine ajunge primul la copacul ala, cine vede urmatorul marcaj etc
- dati-le premii: medalii sau cupe (sunt in Decathlon ieftine) cand termina traseul, am auzit un parinte care a cumparat un zmeu pt copil si l-au inaltat cand au ajuns la finalul traseului
- inventati povesti (sau cautati legende despre locurile unde mergeti): o data prin padure incercam sa il conving pe S ( avea 2 ani) sa mearga mai mult pe jos si i-am zis ca hai sa il cautam pe spiridusul Pixi, ca sigur traieste prin padure si cand a vazut o scorbura m-a intrebat daca aia e casa lui Pixi si incantat ca i-a vazut casa, a inceput sa o caute entuzismat si pe Marmi, marmota .
- luati jucariile preferate - mici si usoare. In pauze sunt foarte bune.
- sa nu aveti asteptari - copiii s-ar putea sa se plictiseasca sa mearga pana la final sau se vor opri daca vad ceva interesant pe traseu (o balta, un bustean, un rau) si de multe ori vor prefera sa stea acolo sa se joace. Si la fazele astea e de preferat sa renunti la traseul propus si sa il lasi sa se joace, decat sa tarasti copilul suparat dupa tine.
- atentie la incaltaminte si haine




1. Vulcanii Noroiosi (+0 ani) - nu e traseu, dar spatiul e atat de mare incat am umblat o gramada pe jos. Relieful e spectaculos, copii au fost incantati si de atunci au intrebat destul de des cand vom mai merge la vulcani.



2. Delta Vacaresti (+0 ani)- noi am fost cu bicicletele, dar merge foarte bine pentru o plimbare "pe teren accidentat" (cum zice R) asa "de antrenament" pentru munte. Am vazut inclusiv parinti cu copii in carucioare sau cu trotinete. 




3. Transfagarasan  (+0 ani la picnic )- se poate merge cu masina pana dupa Cabana Capra sau chiar dupa Balea Lac spre Balea Cascada - sunt zone cu locuri bune de parcat, dupa care se poate urca spre munte, nu neaparat pe traseu, pe malul paraielor. Sunt cateva cascade mici si pot fi alese ca punct final. Copiii au fost chiar incantati sa urce pana la ele si apoi sa stam pe mal si sa arunce pietricele in apa sau sa faca baraje.




4. Cascada Balea (+3 ani) - de la Cabana Balea Cascada pe punct rosu. Traseul e foarte usor. Cel mult o ora de plimbare. Am fost cu copiii la sfarsit de septembrie, cand cel mic avea 2 ani. A mers mult pe jos - toata prima parte pana a devenit traseul putin mai abrupt, la intoarcere a stat doar in brate. Aproape de finalul traseului la intoarcere, si R a inceput sa se planga ca a obosit - dar de fapt era mai mult plictisit.



5.  Pestera Valea Cetatii din Rasnov (+0 ani, +3 ani pe jos) - de la parcare se merge cam jumate de ora prin padure pana la pestera. S. fiind mic a stat in manduca (avea in jur de 1 an), iar R era foarte incantat sa mearga pe jos pentru ca nu mai vazuse alta pestera, deci nu a comentat deloc pe drum (in schimb a comentat cat am asteptat sa vina ghidul din pestera cu alti turisti).




6. Cheile Rasnoavelor (+0 ani) - se poate merge cu masina prin ele. Noi am lasat-o la un capat si ne-am plimbat. Copiii au fost incantati sa arunce pietre in rau.


7. Cheile Zarnestiului (+3 ani pe jos)-  se lasa masina la Fantana lui Botorog si de-acolo pe jos. E drum drept si e  foarte fain. R (aproape 5 ani) se cam plictisea asa ca de multe ori a mers pe rau in loc de drum si pe urma l-am dus putin si prin Cheile Pisicii si acolo a fost foarte incantat de catarat pe bolovani. S (1 an jumate) a stat mai tot drumul in manduca.

Am mai fost o tura cand R avea aproape 7 ani, iar S 4 ani. Au mers amandoi pe jos, mai cu comentarii, mai cu joaca si alergat. Am ajuns pana la intersectia cu Cheile Pisicii, unde ne-am oprit sa mancam si S era obosit si nu a vrut sa plece mai departe la plimbare pe drum si am asteptat acolo vreo jumate de ora cu el pana ceilalti s-au intors.


 

8. satul Predelut  (+3 ani pe jos)- am urcat pe un drum de tara, pana pe deal (asta merge la orice sat de la munte). Ploua si nu prea aveau copiii chef de plimbare, dar trebuia sa isi consume energia afara, nu la pensiune. Asa ca la urcare l-am "prostit" pe S cu fragute (dupa ce le-am gasit pe primele ii tot ziceam ca hai sa cautam fragute si mai in fata) si la intoarcere au facut amandoi concurs de alergat cu taica-su.





9. vf Postavarul  (+0 ani)- am urcat cu telecabina din Poiana, ajunge pana aproape de varful Postavarul. De acolo am urcat pe varf si am vrut sa mergem la cabana Postavaru (cam la jumatate de ora de la telecabina) ca sa mancam. Dar planurile ne-au fost date peste cap, pentru ca "bestiile"  nu se mai saturau de tavalit prin zapada. 



10.  Cabana Muntele Rosu (+0 ani)- am ajuns cu masina pana la cabana si am reusit sa ii convingem sa urce pana la statia seismologica (e o panta lunga si destul de abrupta, asa ca am fost incantati ca au ajuns pana acolo). Era putina zapada pe poteca asa ca se distrau aruncand cu bulgari in noi.  La coborare pe S. (care avea putin peste 2 ani) l-a luat in spate. 

11. Cheile Tisitei, Lepsa (+3 ani pe jos)- traseul e frumos si usor. Noi am mers foarte putin pentru ca tot ce voia R era sa arunce pietre in apa si cand am gasit un loc bun de aruncat pietre, S (aproape 3 ani) mi-a adormit in brate si dupa ce l-am mutat pe rucsaci a dormit vreo 3 ore, asa ca nu am mai facut nici un traseu. 

   


12. Cheile Turzii (+3 ani)- e un traseu care merge facut lejer cu copiii - S. la 3 ani l-a facut dus-intors pe picioarele lui - abia la sfarsit, ultimele 10 min era chiar terminat si a trebuit luat in spate, dar in rest chiar daca la intoarcere a mai comentat ca e obosit, tot a mers pe picioarele lui.Totusi, sunt zone inguste si trebuie avut mare grija de ei si tinuti de mana.


   

13. Circuitul 300 scari, Slanic Moldova (+ 5 ani) - e un traseu prin padure, cam lung pentru copii (R avea 5 ani). Probabil e mai fain iarna sau toamna, noi am murit de cald si nu am fost prea incantati. Stiam ca trebuie sa ajungem si la cheile si cascada Slanicului si tot asteptam sa ajungem si ii incurajam pe copii ca o sa vedem cascada, dar spre dezamagirea noastra nu le-am gasit. La intoarcere am mers pe sosea, desi era o varianta pe malul raului (spre Aleea Izvoarelor) - dar nu am stiut. S. (avea 2 ani) a urcat prima parte cu scarile pe jos. Pe urma l-am mai tinut in brate, mai mergea pe jos si tot asa, dar toata coborarea a fost in brate. (a doua zi am descoperit si "cascada" si "cheile" si erau chiar langa drum, pe Aleea Izvoarelor - cascada de fapt era un fel de dig de beton peste care se scurgea apa...). 


14. Cabana Ciucas - Varful Ciucas (+3 ani)- pana la Cabana Ciucas se poate urca cu masina (de teren sau macar sa fie mai inalta). Cei de la Cabana pot asigura transport contra cost. De aici traseul e destul de lejer pana pe varf si fain. Se poate urca pe jos si pana la cabana, dar drumul prin padure poate fi plictisitor si destul de greu pentru copii, mai ales ca ultima parte e mai abrupta. S (3 ani) a urcat lejer, tot drumul s-a jucat de-a NinjaGo, folosind batul de tura pe post de sabie. R (6 ani) in schimb a cedat chiar pe ultima panta inainte de varf si a trebuit sa insistam destul de mult sa mai urce cateva minute ca sa nu ii para rau pe urma (desi e posibil ca oboseala lui sa fi fost din cauza ca era putin bolnav - in seara aceea a facut febra, deci probabil de aceea era indispus inca de pe traseu).




15. Cascada Lotrisor - Valea Oltului (+3 ani)- traseul e lejer, vreo ora pe drum forestier, cascada e faina. Copiii au comentat la un moment dat ca s-au plictisit si au obosit si vai ce ii dor picioarele de atata mers si nu mai vor, dar nu am cedat miorlaiturilor si am ajuns pana la cascada (de fapt cand mergem spre casa de la gradi si after facem cam tot atat, cu ocolul prin parc, deci era clar ca erau doar plictisiti, nu si obositi). R- 7 ani, S - 4 ani. 







16. Crucea Caraiman (+3 ani) . Urcat cu telecabina pana la Babele, plimbare spre Sfinx, apoi spre Crucea Caraiman (1 ora). S - 4 ani, R - 7 ani. S-a lasat cu comentarii din motive de plictiseala, nu ca ar fi fost ceva complicat sau prea greu sau macar obositor. Pe urma au fost incantati.


   

27 aug. 2018

(Hai-Hui) Vf Negoiu - traseu de-o zi de la Balea Lac


in departare Vf Lespezi-Caltun
Toata saptamana am stat cu ochii pe www.meteoblue.com cas sa vad cum o sa fie vremea sambata pe Negoiu(2.535m). Si cum arata sanse de ploaie eram tare dezamagita. In sfarsit pe joi-vienri, deja arata mult mai bine, sanse slabe de ploaie si doar dupa-amiaza. Deci mergem la munte... :D



Vf Lespezi-Caltun si lacul Caltun
Vf Lespezi-Caltun (stanga), lacul Caltun, Vf Negoiu (dreapta)
Ne-am facut rucsacii de vineri si sambata la 4 eram deja in masina si la drum spre Transfagarasan. 

Am ales traseul de la Balea Lac, prin saua Paltinu, Vf Laitel (2390m), lacul Caltun, Strunga Doamnei, Vf Negoiu. La intoarcere aveam varianta sa facem acelasi traseu sau de la lacul Caltun sa mergem spre tunelul de pe Transfagarasan pe cruce albastra - cu alta varianta sa ne indreptam iar spre saua Paltinu pe punct albastru. A ramas ca vedem pe parcurs ce traseu de intoarcere alegem.  Estimasem ca va fi un traseu de 8-9 ore in total. 

La ora 8 eram deja la Balea, ne-am echipat si la drum. Traseul era destul de aglomerat, dar pana in saua Podragu ne-am distantat de alte grupuri si dupa a fost ok. De acolo traseul nu e usor, e peste mediu ca dificultate. Sunt zone expuse, lanturi. Am vazut si copii (vreo 7 ani) pe traseu , dar sincer, eu nu as duce copii sub 14 ani pe acolo - poate doar daca fac trasee lunar si au experienta si rezistenta.

Pe varful Laitel am facut prima pauza mai lunga ca sa mancam. Privelistea e superba spre vf Lespezi-Caltun, cu lacul Caltun si varful Negoiu. De pe Laitel se coboara mult pana la lacul Caltun.


Lacul Caltun e incredibil, printre cele mai faine lacuri montane pe care le-am vazut, pozitionat intr-un peisaj atat de salbatic si stancos/colturos incat e pur si simplu superb.

Lacul Caltun
Lacul Caltun
Lacul Caltun
Lacul Caltun


De la lacul Caltun incepe iar urcarea spre Strunga Doamnei si Negoiu. De la Strunga Doamnei a inceput iar aglomeratia: fiind zona cu lanturi, s-a inaintat mai greu, plus unii deja coborau si timpul de asteptare in zonele mai expuse era mai mare.














Pe Negoiu am facut o pauza destul de scurta de "energizare" (batoane cu cereale si fructe). Nu am stat mult pentru ca nori au inceput sa ne inconjoare si au cazut si cateva picaturi de ploaie. Am strans rapid, ne-am luat gecile pe noi si am tras husele peste rucsaci, din fericire ne-a plouat foarte putin. La intoarcere traseul a fost si mai aglomerat pana dupa Strunga Doamnei.

Din  cauza norilor peisajul a fost superb: norii invaluiau si dezvaluiau varfuri si creste, soare intr-o parte, nori in cealalta, zone intens luminate sau in umbra, contraste.


Lacul Caltun
Chiar inainte de lacul Caltun am tras o tranta. Pur si simplu am alunecat pe o piatra uda si m-am trezit pe spate. Din fericire nu am patit mai nimic, m-a durut putin genunchiul si glezna, dar mi-am revenit repede. La lac am facut o pauza de rontait (pe Negoiu ne-a alungat ploaia) si am reumplut sticlele cu apa.













  
De langa lac ne tot uitam la la vf Laitel si am zis ca nu avem energie sa il mai urcam inc-o data, asa ca am ales sa mergem spre Tunelul Transfagarasan (traseul era de 3 ore).  Si pe traseul acesta sunt portiuni de urcat, dar macar era ceva nou. Nu e la fel de spectaculos ca pe creasta, dar a fost interesant - niste zone cu jnepeni, o coasta de munte cu un covor de flori - omag albastru, zone cu afine si dupa ultima urcare in sfarsit se vede Transfagarasanul si apoi tunelul.

Omag albastru - Aconitum napellus
   
Omag albastru - Aconitum napellus

Traversarea prin tunel a fost groaznica. Era plin de masini blocate, cu motoarele pornite, asa ca era un miros oribil. Ne-am pus baticele ude pe gura si nas, dar tot am inghitit o gramada de gaze. Din punctul asta de vedere, cel putin in plin sezon de balci de la Balea merita ales traseul spre saua Paltinul de la intersectia traseului cruce albastra cu punct albastru.

Am ajuns la masina aproape la ora 18, deci estimarea mea nu a fost tocmai corecta - cele 8-9 ore s-au transformat in 10.










20 aug. 2018

(Hai-Hui) Vf Moldoveanu - Traseu de o zi cu urcare pe Valea Rea


A mai trecut o saptamana in care am continuat cu turele de bicicleta prin parc, desi abia ne miscam de febra musculara, dupa traseul de sambata din Crai.

In al doilea weekend fara copii se anunta vreme buna, deci clar in plan era si un traseu pe munte.
Am vrut sa facem vf Negoiu si sa dormim cu cortul pe transfagarasan, dar cautand si alte idei de trasee prin Fagaras, intamplator am gasit niste articole pe bloguri despre traseul spre vf Moldoveanu prin Valea Rea. Am 'votat' si traseul asta a fost ales pe motiv ca Moldoveanu e cel mai inalt din tara - 2544m, fata de Negoiu care e al doilea 2535m, urmat de Vistea Mare cu 2527m.

Sambata iar ne-am trezit cu noaptea in cap (pe la 4:30) si in jumate de ora eram in masina spre Ploiesti. Traseul incepe de la Stana lui Burnei, din satul Slatina, adica dupa 40 km de drum forestier pietruit si plin de gropi. Asta inseamna aproape 2 ore de hurducat, dar na... asta e - oricum am preferat sa facem cei 40 km in masina decat pe jos :D.

Aproape de stana deja era plin de masini parcate pe vreun kilometru. Si noi care ne faceam probleme ca poate o sa fim singuri pe traseu...


Valea Rea
Stana lui Burnei
Valea Rea e superba. Pe langa stana erau cateva corturi, raul aproape si deja ma gandeam ca ar trebui sa venim cu copiii aici, ca sigur vor fi incantati (desi drumul pana acolo nu cred ca i-ar bucura, nici macar in masina... )

Echiparea, rucsacii in spate si pe traseu...  Traseul a fost foarte aglomerat. Plin de lume la tot pasul, mai ales in prima parte, ca dupa aceea s-au mai rasfirat. Cascade superbe (Cascada Zbuciumata, Cascada Vaii Rele), peisaj minunat, vreme buna.

      


Dupa primul prag au inceput sa se vada si varfurile Moldoveanu si Vistea. Entuziasmul meu era tot mai mare, mai ales ca ultima data cand am fost in zona (cred ca de-atunci au trecut vreo 12 ani) am prins vreme urata, ploaie, ceata si nu am vazut nimic (atunci am facut traseu lung, din Iezer in Fagaras, am dormit o noapte la refugiul Iezer, apoi una cu cortul, apoi alta la refugiul Vistea si am urcat spre Moldoveanu intr-o dimineata cetoasa fara sa vedem la nici 2 m in fata si abia dupa ce am coborat mult pe Valea Vistei a iesit si soarele).


Cascada Vaii Rele
      
Moldoveanu si Vistea

Valea Vistei
      

 
Pe Vistea era aglomerat. Toti la poze. Am stat putin si am pornit spre Moldoveanu, foarte aglomerat pentru ca unii se intorceau deja de pe varf si traseul e abrupt. E si o portiune cu lanturi, mai delicata unde se inainta greu si s-a facut coada.

Pe Moldoveanu era si mai aglomerat decat pe Vistea, din nou plin la poze si majoritatea "sarbatoreau" urcarea cu un picnic. Ne-am gasit si noi un loc mai retras, mai jos de varf ca sa mancam si sa ne hotaram daca ne intoarcem sau continuam traseul prin caldarea Galbena. Nu stiam cum e traseul, in articolele pe care le-am gasit spuneau ca marcajul e foarte vechi si in unele locuri nu se mai vede. Pana la urma ne-am hotarat sa mergem stiind ca oricum aveam suficient timp sa ne intoarcem daca era cazul (marcajul a fost foarte bun, am aflat ca l-au refacut cei de la salvamont chiar in vara aceasta).



Am avut niste mici emotii cand am trecut pe langa stana din caldarea Galbena. Ne-au latrat cainii bine de tot, din fericire erau langa cioban si nu s-au repezit la noi. Aveam pregatite niste felii de chec ca sa ii potolim, dar cum erau vreo 4 dulai, nu cred ca am fi rezolvat mare lucru daca veneau la noi... (mai tarziu am aflat ca pe un cuplu care a trecut cu putin inaintea noastra pe acolo, i-au inconjurat si s-au cam speriat, dar din fericire ciobanul i-a chemat inapoi dupa un timp).

Caldarea Galbena
Lacul Galbena
Lacul Galbena
    
Lacul Galbena

Dupa caldare am dat intr-o zona cu o gramada de tufe de afin. La fiecare 2-3 pasi ne opream sa ne umplem pumnii. Dupa cateva minute aveam mainile, buzele si dintii albastri. Ma dureau genunchii sa ma tot aplec la afine, dar nu ma puteam abtine...

A urmat o coborare abrupta prin padure. Am ajuns la masina, dupa un traseu total de 7 ore jumate (din care cel putin jumate de ora am pierdut la afine). Am fost foarte mandra de noi ca am facut si asta si ca de data asta eram mult mai ok fata de cum am fost dupa traseul de saptamana trecuta din Crai.
Am mers cu masina mai jos pe drum, unde era acces la rau, ne-am "scaldat" in apa bocna si pe tot drumul de 40 km de gropi si pietre am visat doar la urmatoarele trei zile de relaxare si inot la mare.


Valea Rea